ATENTIUNE ARADENI!!!
ATENŢIUNIE! ATENŢIUNIE! ATENŢIUNIE!
Mesaj dăosebit dă important păntru cei care or mîncat păstă năcăghiere dă sărbători (mai ales în noapchia dă Revelion).
Artificiile şi cura dă dăzintoxîie
Face omu’ ce face şi tăt la mîncare-i şeghie gîndu’. Cînd ieşchi prunc mic, mînci că tria’ şi creşchi. Pă cum creşchi mînci tăt mai mult, ca şi chie-mplinieşchi. Cam cîtă cînd ajunji om în tătă firia mînci tăt mai ghies şi tăt mai mult, dă mulchie ori chie scoli noapchia dîn somn ca şi mînci, n-ai încătrău c-aşe coroaie maţîle-n chinie dă scoli tătă uliţa. Vinie apoi o vreme cînd tria’ şi ai mare atenţîie cît mînci, nu dă altă da’ chie-ngreşi păstă năcăghiere şi iară-i bai, tria’ şi treci pă cură dă sclăbire. Ş-atunci chie-ntrebi: cum-ui dară binie? Fără cură, o’ cu cură? Aşe, ori aşe?
Tătdauna dă sărbători să fac fel şi fel dă mîncăruri. Muierile socălesc şi şporolesc zîle-n şir. Amu, înt-on fel nu-i rău, nu dă altă da’ nu poţ’ şchi cînd şi cîţ’ goşchi îţ’ pică pă cap şi musai tria’ şi-i omineşchi! Baiu-i dacă nu-ţ’ vin goşchii, că rămîi cu atîta spurc dă mîncare. Amu, întră noi fie voarba, baiu’ nu-i chiară mare, ce, Fiţcou, Bogari, Ursu sau cum a’ fi numile cînielui tău, n-ar mînca şpeţialităţ’?
Amu, dacă vini voarba dă sărbători nu poci face şi nu vă zîc una bună. Fiţ’ atenţ’!
La on Revelion, vinisă la noi în sat, la bunici, on tînăr dî la oraş c-o jantă dă artifici’. Tăt am mai văzut noi chişcomeghii care puşcă, da’ cînd o dat drumu’ la mniez dă noapchie, cîtă cer, la tăt felu’ dă lumini, ni-o lăsat ciala gură-cască pă tăţ’, ca la ghinţarăş. Amu şpectaculu’ o fost tare fain’! Sîngura problemă o fost cu unu’ bat binie. Dî ce? Iaca dî ce!
Tăt timpu’ ciala bat binie fuja cu ochii cîtă cer şi cu cuşma-n brînci, hotărît şi prindă-n ia becurile luminoasă ce să scoborau cîtă pămînt. Amu, dă prins n-o prins nimica, ba mai mult, fujind iel aşe cu capu-n sus s-o-mpieghicat în tarchie chiatră ş-o zburat drept în bodoanca plină cu apă, dî la artizană. Şi iac-aşe s-o ales cu hanile ughie şi c-on picior sclinchit. Băsamă o uitat că dîn zîsa lu’ ciala: nu tăt ce zboară să pringhie. Să pringhie, sau să mîncă? Oăi! Iară ajunsăi cu voarba la mîncare. Da’, oare dîpă atîta mîncare gria, conzumată dă sărbători, ci-ar trăbui şi facă omu’? Bistoş ceva cură dă dăzintoxîie. Cu ce? Iaca, cu ce!
Dîpă sărbători tria’ şi mîncăm mîncăruri uşoare, ca şi nie triacă ciumurleala dî la benghieu. Aşe că v-aş recomanda următoarile: diminiaţa- ciai dă ierburi, pităprăjită şi cel mult on uou , uochi;
la amniaz’ – zamă dă părădaică sau zamă dă cuchie, aghică acră, pirei dă croampe şi compot dă prunie; sara – mămăligă cu lapchie.
Oricum, “porcăriile” triabă scoasă o vreme dîntră mîncări, pînă să mai hoghineşchie trupu’. Ş-ar mai fi ceva – mişcare cît mai multă! Amu, noi la ţară nie mişcăm tăt timpu’, aghică una-ntruna. Dă iexemplu în perioada asta-i musai şi puniem şoancile la afumat. Multă triabă-i şi cu iele! Cu şasă săptămîni înenchie, la tăiaria porcului, le pui înt-o albie şi le seri cu sare zgronţuroasă. Păstă tri săptămîni le-ntorci pă ceilaltă parchie, aghică dî pă foale pă spachie şi iară le seri. Dîpă alchie tri săptămîni le cureţ’ dă sare, le speli cu apă călduţă, aşe ca dă pită şi le şchierji c-o doliaţă. Le pui apoi la fum cam doauă, tri zîle, pînă primeşchie o farbă aşe gălbînă, ca bistoş musca şi nu s-apropie. Apoi le pui în cămară, la loc aierisît, cu gîndu’ la pită puhabă şi la părădăici. Eh, da’ pînă la vară, cînd s-or coce părădăicile-n ogrez’, mai ieste! Deci porniţ’ cura dă dăzintoxîie şi daţî-i zbice! Şi nu uitaţ’ cum că dîn zîsa lu’ bace Toghiere: viaţa-i frumoasă da-i scurtă, aşe că ascultaţ’ şi veghieţ’
Dicţionar: socălesc – gătesc; şporolesc – fac foc în şpohert; ciumurleală – suprasaturaţie; benghieu – stomac; albie – covată; doliaţă – prosop de bucătărie; farbă – culoare.
Gheorghe Hodrea
Cichitorule!
Iarna-i tăt ci, pă npi, aşe că hai la noi c-avem dă tăt felu’:
mănuşi cu blana pă dînlontru o’ pă dînafară; căciuli dîn pchiei agivărachie dă fel şi fel dă animale, cu sau fără urechi dăbălachie ; sfetăre cu o’ fără mînieci ; jenţ’ şi jentuţe ; maieuri şi bretele’; şepci şi şepcuţe ; jenţ’ şi curele ; hălachie dă baie ; bughielarăşe şi bucse ; părăzoare şi purtătoare dă chei ; cloape ; bughi păntru: tătă zîua, tătă noapchia sau păntru băi termale ; pijamele groase şi subţîiachie ; ochieri dă soare păntru împotrivă la niauă ; ştrimfi: scurţ’, groşi, lunji, subţîieţ’ ; zoboanie felurichie ; sfetăre păntru pă su’ şi păntru păstă chimeşi, ie tî cî.
Ziridava,
Etaju’ I, la Solemn –
raionu’ dă galanterie bărbaţ’.